De la Ada adunate...

Plantam copacei in curte. Ada ne ajuta. Trage dupa ea lopata grea. Lopatica de plastic pregatita special pentru ea a abandonat-o: “Ce, mami, e asa mare lucru sa aduci o lopata!?!”
-Cu cine semeni asa harnica, Ada?
-Cu muncitorii nostri! raspunde fara sa stea pe ganduri.
Face o analiza mai amanuntita:
-Iar cand fac de mancare, cu tine!
Mai sapa un pic:
-Cu tati seman, cu cine altcineva?!

***

Intrebarile puse de Ada sunt de doua feluri: cele la care asteapta un raspuns si care incep cu “de ce…, ce este…, cum…” si cele la care cunoaste raspunsul, dar vrea doar sa te verifice. Intotdeauna acest fel de intrebare incepe cu “stii de ce…, stii cum…”
Exemple:
-Stii ce este in fundul globului pamantesc?
-Ce este, Ada?
-Polul Sud!
-Stii ce este in capul globului?
-Ce, mami?
-Polul Nord!
De unde tragi concluzia ca aglomerarile cu grupele pregatitoare in lipsa doamnelor educatoare sunt binevenite.

-Stii de unde vine mintea?
-De unde, Ada?
-Din carti! Am auzit eu intr-un cantec!
Buna treaba! Daca n-ar fi fost intrebare retorica as fi raspuns “din cap”. Cunoscutii testati de mine (cu mult mai mari decat Ada) mi-au raspuns: “din creier”, “din cerebel”, “de la Dumnezeu” sau simplu “nu stiu!”

-Daca oamenii sau nascut din alti oameni, primul om cine l-a nascut?
Ma blocheaza un pic intrebarea. Ma asteptam sa mi-o puna dar peste cativa ani. Raspund: -Doamne-Doamne,Ada!
-Aha!
Desi suntem la masa si incercam sa aplicam regula “la masa nu se vorbeste” nu ma pot abtine:
-Ati vorbit la gradinita despre asta?
-Nu.
-Atunci, de unde ti-a venit ideea sa ma intrebi?
-Nu stiam si am vrut sa stiu!
…dupa alte cateva linguri de ciorba…
-Eu credeam ca primul om l-au facut dinozaurii aia buni!

La mai putin de o saptamana:
-Mami, ce a facut Doamne-Doamne mai intai: o femeia sau un barbat?
-Un barbat. Ii raspund fara sa intru in amanuntele costelor lui Adam.
-De ce...daca barbatul nu poate sa nasca?!?

Mai sunt si intrebarile fara replica:
-Mami, cand o sa terminam casa mare, eu am sa fiu de varsta ta?

De la Ada adunate...

-Mami m-ai lasat singura in curte si mi-a fost frica!
-De ce ti-a fost frica Ada?
-Daca venea un zmeu?
-Ce sa caute la noi in curte un zmeu din povesti??!! Daca venea un print?
-Ma casatoream!

***

-Mami, fac kaki!
In drum spre olita trecem pe langa tata. Ada intreaba:
-Tati, tu ai auzit vreodata de cuvantul kaki?
-Nu! Tu ai auzit, Ada?
-Eu l-am inventat!

***

-Sa nu-ti mai pui bluza asta ca ma zgarie daca stau la tine in brate!
-Bine Ada, nu am s-o mai pun!
-Sa-ti pui bilet ca tu uiti!

***

-Eu sunt desteapta, voi nu! (referindu-se la mine si la mamaie)
-De ce spui asta, Ada?
-Pentru ca voi uitati tot timpul, iar eu va aduc aminte!

***

-Mami, cum se spune corect: "Da-mi apa acum!" sau "Da-mi apa, te rog!"?
-Da-mi apa, te rog! confirm eu
-Daca spui asa inseamna ca ai sapte ani de acasa?
-Da, Ada.
-Chiar daca tu ai alti ani?

***

Eu stau intinsa pe pat, Ada intinsa deasupra mea intr-un moment de tandrete.
-Mami ma doare burta!
-Pentru ca ai mancat multe bomboane Ada! caut eu sa-i fac putina morala...
-Nu, mami! Ma inteapa oasele tale!

***

Seara ii citesc din cartea Enciclopedia animalelor. Aflam despre iesitul pasarilor din ou si despre cum canta greierii (pentru necunoscatori greierii isi lovesc cu picioarele din spate aripile pentru a scoate sunetul binecunoscut)
Ne culcam. Liniste. Profit de ocazie.
-Ada auzi greierii?
-Nu aud,mami! Deschide geamul!
Deschid.
-Tot nu aud!
Inchid.
-Mami,n-aud greierii, dar aud un ou cum se crapa!
-Du-te, ma, cu oul tau de aici!

***

Probabil pentru ca mereu i se face observatie sa nu intrerupa oamenii mari din discutie, sa astepte daca are ceva de spus, etc, Ada incepe orice vrea sa spuna cu expresia "Mami/tati, pot sa spun ceva?"
De cele mai multe ori urmeaza o discutie interesanta.
Alteori nu.
-Mami, pot sa spun ceva?
-Spune, Ada!
-Am luat cartela/Si-o sun pe Mirela! (cantand)

***

De la Ada adunate...

Ne pregatim sa mergem la niste prieteni care au o casa in constructie langa Bucuresti. Ada curioasa intreaba:
-Mama, au terminat casa?
-Nu, mai au putin si termina.
-Balcoanele le-au terminat?
-Inca nu.
-Atunci de ce spui ca mai au putin ?!!?

***

-Mami, cerul e ca un bol sau e drept ca drumul?
Revizuiesc in minte ce am discutat cu Ada despre constelatii, cer, Pamant. Incerc sa scap repede de subiect.
-E drept ca drumul, Ada.
-Daca e drept ca drumul, de ce acolo departe intre copac si bloc se vede cerul?
-Te-am pacalit, Ada. E ca un bol. Am vrut sa vad daca te prinzi...

***

Ma striga. Nu raspund imediat.
-Mama esti surda? N-ai urechi?
Ma uit la ea mustrator...
-Gluma!

***

A fost fascinata de filmul Veronica. La doi ani statea nemiscata minute in sir in fata televizorului. Plangea cand traistuta pleca. La doi ani jumatate a invatat cantecul din film. Cand isi aducea aminte ne ruga sa o ducem la Veronica. Vroia sa o cunoasca. O cauta la munte strigand cat o tinea gurita: „Veronicaaaa! Unde esti?”
-Astăzi mergem la Veronica?
-Da, Ada. Mergem când vine tati, că la Veronica ajungem numai cu maşina.
Dupa ceva timp...
-Mama, tu eşti tata. Eu te strig „tata” si tu raspunzi! Vrei?
-Da, Ada. Vreau!
-Tata!
-Da, Ada!
-Mergem la Veronica?

"Tati, stii ca de fapt te iubesc foarte mult...doar glumesc"

-Hello! I love you!
-Vai, Ada ce frumos! Stii ce inseamna?
-Da. Buna! Te iubesc!
-Bravo! Spune-i si lui tati sa se bucure si el!
-Hello! I love you! Insemna: Buna! Te iubesc mai putin!

***

Stam toti trei pe canapea. Ada sare de gatul meu.
-Te iubesc mami! Pe tine mai mult, pe tati mai putin!
-De ce Ada?
-Pentru ca tata nu calca si nu spala.

***

In aceeasi seara...ii amintesc Adei sa-i spuna lui tati noapte buna (mie imi spusese)
-Ada nu ai uitat sa-i spui ceva lui tata?
-Tata iarta-ma pentru toate prostioarele pe care le-am facut azi!
Nu apucam sa spunem nimic...continua...
-Tati, iarta-ma ca nu te iubesc!